vineri, 19 noiembrie 2010

În teorie şi deloc în practică… Făgăraş – oraşul cu 3 variante ocolitoare

·        Ministerul Transporturilor încurcă iţele la Făgăraş rău de tot. Nu este de acord cu centura de pe malul Oltului şi propune alte două variante ocolitoare care, din cauza costurilor, nu vor ajunge să se realizeze niciodată.
·        Pentru prima dată s-a luat în discuţie ca centura să ocolească şi satul Hurez

Ministerul Transporturilor a selectat în urma unei licitaţii o firmă care să se ocupe de viitoare centură a Făgăraşului. Societatea este britanică şi ţine morţiş să nu construiască centura de pe malul Oltului. Cu acordul Ministerului a propus nişte variante cu şanse nule de realizare.
,,Ministerul Transporturilor cu ceva vreme în urmă a scos la licitaţie un studiu de fezabilitate pentru ocolirea Făgăraşului cu o şosea de centură. Zilele acestea am avut o întîlnire cu firma care a cîştigat licitaţia şi am stat de vorbă cu specialiştii de acolo… din păcate nu ne prea punem de acord, în sensul că eu în calitate de primar al oraşului susţin în continuare că cea mai bună variantă de ocolire a municipiului este centura de pe malul Oltului, care este realizată în proporţie de 50%, urmînd să se mai facă doar investiţia în structura drumului şi covorul asfaltic ulterior. În schimb firma care a cîştigat licitaţia ne propune alte două variante, pe care eu nu le agreez. Înţeleg că tehnic, specialiştii respectivi au un cuvînt de spus… Una ar urma să ocolească Făgăraşul şi Hurezul cu intrare prin Rîuşor şi cu ieşire între Beclean şi Dridif, iar cealaltă ar fi între Făgăraş şi cartierul Combinat’’, a precizat Sorin Mănduc.
Firma care a cîştigat licitaţia pentru executarea studiului de fezabilitate este una britanică şi se pare că agreează varianta potrivit căreia centura va ocoli şi Făgăraşul şi Hurezul în acelaşi timp, avînd drept motivaţie faptul că centura deja existentă taie oraşul în două (cartierul Galaţi este socotit parte integrantă a oraşului), iar cealaltă variantă de asemenea taie oraşul întrucît şi Combinatul este cartier al Făgăraşului.

Două variante nu au şanse de execuţie în următorii ani
Cele două variante mai noi - oricare din ele ar fi aleasă - necesită o durată de
proiectare şi de execuţie mult mai mare, dar şi costuri mai ridicate. Centura de pe malul Oltului este gata pe jumătate, are studiu de fezabilitate şi are şi proiect tehnic. Din păcate nu autorităţile din Făgăraş sunt cele care decid ce centură va avea Făgăraşul, ci – culmea – Ministerul Transporturilor! Şoseaua de centură de pe malul Oltului a intrat în proprietatea Ministerului Transporturilor pe vremea cînd Miron Mitrea era Ministrul Transporturilor. Aşa că Ministerul fiind proprietar ,,cu acte-n regulă’’ pe ea poate hotărî fără părerea administraţiei locale. Dacă ar fi aleasă această varinată, Făgăraşul ar avea şansa să aibă ocolitoare în următorii ani. În caz contrar, nimeni nu stie cînd va ajunge la finalitate o altă centură care porneşte de la zero! (C. Cornilă)

>>

Muzeu ,,Dimitrie Gusti’’ în Drăguş

Autorităţile locale din Drăguş îndrăznesc să realizeze o premieră pentru Ţara Făgăraşului: vor să convingă conducerea Muzeului Satului de la Bucureşti să deschidă o ,,sucursală’’ a muzeului în... Drăguş. De altfel comuna şi merită acest lucru, pentru că – spune primarul Gheorghe Sucaciu – casa cu nr. 1 din Muzeu Satului de la Bucureşti este o casă de Drăguş! Edilul ştie că se înhamă la o sarcină grea din cauza crizei care a paralizat toată ţara, inclusiv Muzeul Satului.
Dacă muzeul din Drăguş va vedea vreodată lumina zilei, meritul nu este numai al autorităţilor locale. Dimitrie Gusti, cel care a realizat prima lucrare sociologică în Drăguş şi care a fost declarat cetăţean de onoare al comunei, poate fi considerat post-mortem ,,făptaş’’al viitoarei realizări. Dimitrie Gusti este cel care în 1936 a dus la Muzeul Naţional al Satului o gospodărie completă din Drăguş şi a făcut astfel cunoscută comuna pe plan naţional şi internaţional. Edilul Sucaciu spune că muzeul va fi realizat în apropierea Primăriei, într-o casă care este de vînzare şi pe care administraţia vrea să o cumpere de la urmaşii proprietarilor, dar cu bani de la Muzeul Satului. ,,Administraţia va întreţine şi va dota muzeul, cu ajutor din partea localnicilor, dar achiziţionarea casei ne depăşeşte pentru că bugetul local este prea sărac să o putem cumpăra noi’’, spune Gheorghe Sucaciu.
Muzeul îi va purta numele lui Dimitrie Gusti, întrucît datorită lui Drăguşul a devenit ,,satul care a născut o biliotecă întreagă’’, după cum l-au descris sociologii.

Cel mai studiat sat
Comuna Drăguş ascunde o unică aventură începută în vara lui 1929, cînd la Drăguş s-a desfăşurat cea mai mare campanie monografică a Şcolii Sociologice de la Bucureşti, întemeiată de Dimitrie Gusti. Fondatorul şcolii romîneşti de sociologie a deplasat atunci o echipă impresionantă, formată din peste 80 de specialişti, care au rămas în sat două luni. Campania de la Drăguş e însemnată nu numai în istoria monografiilor rurale romîneşti, ci şi în cea mondială, ca o ,,experienţă de laborator’’ cu prilejul căreia s-au elaborat tehnici de cercetare deosebite.
Printre altele, echipa condusă de profesorul Gusti a ajuns la concluzia că la începutul secolului XX sătenii de aici trăiau în limitele unei economii naturale foarte accentuate. Deşi marea problemă a satului consta în lipsa terenurilor agricole, era de-a dreptul o ruşine ca cineva să nu aibă în gospodăria lui tot ce trebuie vieţii. Motiv pentru care, o lungă perioadă, drăguşenii au fost nevoiţi să treacă peste Olt şi să lucreze ,,la sas’’ (în comunităţile săseşti adică). Unii au emigrat în ,,regat’’, iar în preajma primului război mondial, mulţi au plecat în America. Cu banii cîştigaţi acolo şi-au construit în satul natal case imitînd modelul săsesc din aşezările vecine. De pe urma trecerii pe la Drăguş a echipei lui Gusti au rezultat 12 cărţi referitoare la viaţa socială a satului. Localitatea deţine astfel recordul de a fi cel mai studiat sat din Romînia tuturor timpurilor.
Tot atunci s-au realizat aici fotografii, dar şi primul film documentar sociologic din lume, intitulat ,,Drăguş - viaţa unui sat romînesc’’, graţie căruia satul tradiţional a rămas imortalizat pe peliculă. Filmările s-au realizat cu aparatură rudimentară, împrumutată de la Oficiul cinematografic al armatei. Pelicula a fost prezentată ulterior în ţară, dar şi la Paris. Astfel, Drăguşul devenea cunoscut ca sat reprezentativ al Romîniei. (C. Cornilă)

>>

Cupu absolvent

Lucian Cupu este proaspăt absolvent. Liderul Sindicatului Liber Nitramonia-Rompiro din Făgăraş se află printre primii cinci lideri din ţară care s-au calificat pe meseria de lider sindical la nivel european. După examenul final din 2 noiembrie unde a obţinut nota 9, Lucian Cupu, poate fi lider delegat la nivel naţional.
,,Examenul l-am absolvit la Bucureşti cu nota 9, prin susţinerea unui proiect şi un test grilă cu 10 întrebări. Diploma este recunoscută la nivel european şi am înţeles că se doreşte a se face o festivitate cu cei care au luat examenul. Ni s-a adus la cunoştinţă că diplomele le vom primi numai prin aprilie anul viitor. S-a discutat şi despre prelungirea proiectului şi aducerea altor lideri care să facă acest curs’’, a explicat Cupu.
Cartel Alfa a cîştigat un proiect european prin care circa 200 de sindicalişti din ţară care aparţin Federaţiei pot fi şcolarizaţi în meseria de lider de sindicat. În prima serie de instruire s-au înscris doar 5 oameni, printre care şi Lucian Cupu. Cursurile s-au întins pe durata cîtorva săptămîni şi s-au desfăşurat la Bucureşti şi la Tîrgu Mureş. ,,Au fost traineri din Polonia, dar şi renumitul Antonie Carabulea – cel care a realizat strategia energetică a României pînă în anul 2030’’, a mărturisit Cupu.
Cursurile s-au finalizat cu un proiect despre munca sindicală. În 2 noiembrie la Bucureşti s-a susţinut exemenul final, care a constat într-un test scris şi în prezentarea proiectului. Programul european  numit ,,Lidero’’ durează pînă în aprilie 2011 şi prevede şcolarizarea mai multor serii de lideri sindicali. Numărul maxim este de 200 de locuri pentru România.
Lucian Cupu are 40 de ani, este lider sindical pe platforma chimică de 8 ani şi în prezent este în ultimul an la Facultatea de Administraţie Publică din cadrul Universităţii ,,Lucian Blaga’’ Sibiu. (C.C.)


>>

Audit la UPRUC RAMA

La UPRUC RAMA vor fi trimise toate instituţiile statului în control, începînd cu Inspectoratul Teritorial de Muncă. Conducerea societăţii trebuie să prezinte în faţa acestora motivele pentru care compania nu a respectat protocolul încheiat în vară cu sindicatul salariaţilor, acela prin care oamenii erau aduşi cu salariile la zi.
Problemele se ţin lanţ atît pentru angajaţii de la UPRUC RAMA, cît şi pentru conducerea societăţii. După ce salariaţii nu şi-au mai primit banii 9 luni la rînd au decis în luna iulie să adere la sindicatul condus de Lucian Cupu. De atunci în fiecare lună au primit cîte două salarii pentru a recupera banii din urmă, dar tot nu au ajuns la zi, fiind cu salariile la nivelul lunii martie. Liderul sindical şi cu conducerea societăţii s-au întîlnit luni, 1 noiembrie, la sediul AVAS din Bucureşti. Sindicatul Liber Nitramonia-Rompiro a reclamat nerespectarea promisiunilor din protocoul încheiat cu conducerea UPRUC RAMA.
,,Am avut o întrevedere la nivelul AVAS cu doamna vicepreşedinte Cristina Chiriac, unde am discutat problemele cu care se confruntă salariaţii. De faţă au fost şi cei din conducerea societăţii. Acolo s-a ajuns la concluzia că se va trimite un audit, se vor trimite în control toate instituţiile statului să vadă dacă solicitările noastre şi ceea ce am semnalat către AVAS sunt reale. Apoi urmează ca tot Autoritatea să ia o decizie în ce priveşte nerespectarea plăţilor salariale. Totodată a fost recomandat conducerii societăţii să vină la discuţii cu Sindicatul în scopul găsirii unor soluţii care să dezamorseze situaţia de la UPRUC RAMA’’, a declarat Lucian Cupu, după şedinţa de la AVAS.
La UPRUC RAMA lucrează peste 100 de angajaţi şi salariul mediu din fabrică este de aproximativ 1.800 lei. (C. Cornilă)




>>

GAL ,,Valea Sîmbetei’’ concurează cu 150 de grupuri de acţiune locală

Grupul de Acţiune Locală ,,Valea Sîmbetei’’ va depune proiectul spre finanţare la Minsterul Agriculturii numai pe ultima sută de metri. Ioan Vîja, secretarul executiv al acestui GAL spune că data limită pentru depunere este 15 noiembrie, iar proiectul va fi depus în 13 sau 14 noiembrie. Dacă acest GAL va trece de selecţia Ministerului poate obţine pînă la 2,8 milioane de euro, în funcţie de numărul de proiecte pe care vrea să le promoveze. Din GAL ,,Valea Sîmbetei’’ fac parte comunele Beclean, Cincu, Drăguş, Lisa, Sîmbăta de Sus, Şoars, Ucea, Viştea, Voila. Sunt în jur de 150 de GAL-uri care se concurează la selecţia naţională, iar dintre acestea vor primi finanţare numai 80.

Fără Recea şi Hîrseni
Iniţial în asociaţie au fost incluse 11 administraţii locale, dar pe parcurs comuna Recea a fost atrasă într-un alt GAL, numit ,,Răsăritul Ţării Făgăraşului’’, provocînd prin acestă decizie unilaterală o discontinuitate teritorială, pentru că Hîrseniul aflat după Recea nu mai putea aparţine de ,,Valea Sîmbetei’’, din punct de vedere geografic. Aşa că reprezentanţii GAL ,,Valea Sîmbetei’’ au întocmit proiectul pentru finanţare în formula de 9 comune. Preşedintele Grupului de Acţiune Locală, Gheorghe Popa, este încrezător în şansele de reuşită ale proiectului: ,,Avem speranţe că-l vom cîştiga pentru că prin diminuarea suprafeţei şi a numărului de locuitori nu pierdem şi nu cîştigăm puncte. Celelate punctaje valabile pentru eligibilitate rămîn constante. Dacă prezentăm o strategie de calitate, punctajul devine competitiv’’.
Grupul de acţiune locală cuprinde cca 20.000 de locuitori, cu un raport de 20 de locuitori la kilometrul pătrat.
În ce priveşte comuna Hîrseni, aceasta a scăpat totuşi de sacrificare: ,,noi am avut o discuţie cu ,,Răsăritul Ţării Făgăraşului’’ pentru a include şi Hîrseniul în structura lor. Ne-au promis la momentul respectiv că vor lua şi Hîrseniul pentru a nu fi sacrificat’’, a explicat Popa. (C. Cornilă)



>>

Solişti făgărăşeni la Televiziunea Favorit

A fost odată ca-n poveşti… la Sîmbăta de Sus, cînd o zi întreagă o echipă de la televiziunea Favorit a filmat nu mai puţin de 50 de artişti. Poveştile lor sunt reale pentru că s-au materializat în nişte filmări care vor fi prezentate de postul tv. În trei zile distincte la emisiunea ,,Schimbă Hora. Schimbă Jocul’’ sunt prezentaţi artişti din Ţara Făgăraşului şi nu numai, care au fost prezenţi la filmările de la hotelul ,,Poiana Izvorului’’ al familiei Andreaş. Cei care nu au văzut primele două emisiuni difuzate pe 1 şi pe 8 noiembrie de la ora 19.00, mai au încă două ,,de prins’’ pe Favorit, în 15 şi 22 noiembrie la aceeaşi oră.




Cea care se face responsabilă de a-i fi găsit pe cei 50 de solişti populari este Luminiţa Roşca, mama cîntăreţei Adinei Roşca. ,,Nicoleta Ioniţă, realizatoarea emisiunii de la Favorit m-a contactat că vrea să flimeze în zonă. Însă numai dacă pot să strîng 50 de piese, eu în schimb am strîns 50 de solişti, unii din ei avînd mai mult de o piesă. Mi-au mai şi scăpat vreo cîţiva…’’, povesteşte Luminţa Roşca. Tot ea a căutat şi ,,decorul’’, adică un hotel care să dea bine pentru filmări! Surpriza filmărilor a fost o zi de naştere sărbătorită pe neaşteptate, chiar a Adinei Roşca. Pentru că urma să facă 22 de ani cîntăreaţa a primit un tort aniversar de la colegul ei de scenă, Robert Tîrnăveanu.
Fără a fi veterană de ani, Diana Gribincea, a ajuns să fie ,,veterană’’ într-ale filmărilor! ,,Sunt la a 5-a filmare pentru postul Favorit. Spre deosebire de alte dăţi cînd filmările erau prin Ocna Sibiului, Rupea sau Bucureşti, de data aceasta – ajutaţi de oamenii primitori de la Sîmbăta – am reuşit să ne strîngem peste 50 de solişti pentru emisiunea ,,Schimbă Hora. Schimbă Jocul’’. Au venit cîntăreţi din Alba, Sibiu, Vaideeni şi Făgăraş, mulţi dintre ei fiind deja consacraţi ca Mariana Anghel, Robert Tîrnăveanu, Ionela Moruţan sau Lia Maria Bologa’’. Filmările au durat o zi întreagă de la 12.00 pînă la 2.00 în noapte’’, a declarat Diana.
Au fost foarte mulţi solişti tineri la filmări, printre care şi Ionela Tudor Roşca, ce a cîntat fie singură, fie în duet cu tatăl ei Constantin Tudor. ,, M-a bucurat prezenţa echipei Favorit în zonă. E pozitiv pentru mine şi soliştii din Ţara Făgăraşului şi vreau să-i felicit pe cei care au organizat totul, dar şi pe acei oameni cu suflet mare care au acceptat să ne găzduiască pe perioada filmărilor’’, a spus Ionela Tudor Roşca. (C. Cornilă)


>>

Mai ieftină de 20 de ori decît preţul pieţei / Garsonieră în Făgăraş cu 250 de euro

O garsonieră din Făgăraş costă 10 milioane de lei vechi! Iar un apartament cu două camere – 20 de milioane. La aceste preţuri au fost evaluate două din cele 9 locuinţe construite din fondurile statului şi scoase la vînzare de municipalitate. Inginerul Viorel Enuică a întocmit un raport de evaluare a acestora, care a stîrnit dezaprobarea Consiliului Local, fiind socotite exagerat de ieftine. Preţurile celor 9 locuinţe erau stabilite între 10 milioane şi 47 de milioane de lei vechi, una singura fiind considerată ceva mai scumpă, adică 76 de milioane. Viceprimarul Cătălin Cîrje a explicat că ,,anul trecut cînd Primăria a achiziţionat camere în Combinat le-a plătit cu 1.000 de euro camera, iar acum aceste locuinţe sunt aproape gratis. Propun să triplăm valoarea iniţială stabilită prin expertiză’’, astfel încît cea mai ieftină garsonieră a ajuns la aproape 30 de milioane!
Iată ce preţuri sunt pe cale să piardă actualii chiriaşi care vor să le cumpere:
Apartament 2 camere, 13 Decembrie, bl. 21 – 2.086 lei
Apartament 2 camere, str. Plopului, bl. 5 A – 4.441 lei
Apartament 2 camere, str. Tudor Vladimirescu, bl. 10 – 3.632 lei
Apartament 3 camere, str. Tudor Vladimirescum bl. 8 – 4.703 lei
Garsonieră 1 cameră, str. 13 Decembrie, bl. 12 G – 1003 lei
Garsonieră 1 cameră, str. 13 Decembrie, bl. 12 G – 988 lei
Apartament 2 camere, str. 13 Decembrie, bl. 10 B  - 2.674 lei
Apartament 2 camere, str. 13 Decembrie, bl. 21 – 1.999 lei
Apartament 1 cameră, str. Mihai Viteazu, nr. 3 – 7.661 lei
Pentru a afla preţul votat de Consiliu, chiriaşii trebuie să înmulţească cu 3 valorile iniţiale.

Ing. Dipl. Viorel Enuică: Preţurile se încadrează în nişte bareme impuse de lege
Inginerul dipl. Viorel Enuică, cel care a realizat expertiza acestor locuinţe, nu crede că legislativul le va putea vinde cu preţurile triplate, pentru că ele au fost evaluate după nişte legi, fiind locuinţe construite din fondurile statului şi locuinţe naţionalizate.
,,Locuinţele construite din fondurile statului şi locuinţele naţionalizate sunt foarte ieftine pentru că se evaluează după cu totul alte criterii decît criteriile de piaţă, sunt mai ieftine de aproape 20 de ori decît preţul de piaţă. Se evaluează după legile statului L61/1990, L85/92 şi L76/94 şi metodologiile care au apărut de aplicare acestor legi. Coeficientul de actualizare a preţurilor vechi – că se pleacă de la preţuri vechi şi se ajunge la zi – este un coeficient stabilit de stat ca raport între salariul minim pe economie de astăzi şi salariul minim din iulie 1992. Raportul ăsta dă un coeficient de 553,17 atîta timp cît coeficientul real este de aproape 10.000. Deci aproape de 10.000 de ori au crescut preţurile în construcţii faţă de anii 90. Locuinţele naţionalizate se evaluează după cu totul alte criterii, este L112/1995 care are cu totul alt criteriu de a stabili coeficientul de actualizare, dar nici el nu se apropie foarte tare de prezent, fiind undeva la jumătate faţă de preţul pieţei. El reprezintă veniturile salariale de astăzi raportate la veniturile salariale din ianuarie 1990. Locuinţele naţionalizate sunt mai scumpe decît cele din fondurile statului, dar sunt la jumătatea celor din piaţă. Acest raport astăzi dă 4.817, deci de 4.817 ori sunt locuinţele mai scumpe astăzi decît în ianuarie 1990. Dar sunt la jumătate decît preţul pieţei.
Aceste preţuri sunt fixe, nu pot fi modificate din păcate. Eu înţeleg nedumirirea autorităţilor locale care se gîndesc că le vînd aproape pe degeaba’’ a explicat în detaliu Viorel Enuică.

O nouă rundă de locuinţe propuse spre vînzare
Alte locuinţe din Făgăraş construite din fondurile statului, care în momentul de faţă sunt închiriate, au fost propuse pentru vînzare la ultima şedinţă a Consiliului Local Făgăraş. Evaluarea lor va fi realizată ulterior potrivit legislaţiei. Este vorba de 5 apartamente cu două camere situate în strada 13 Decembrie, în blocurile 9, 21, 22, 23 şi o locuinţă din blocul 20 situat pe strada Tudor Vladimirescu. Titualrii contractului de închiriere sunt cei care le pot achiziţiona, contravaloarea lor putînd fi achitată întegral sau în rate. În cazul vînzării în rate se percepe un avans de 10% din preţul locuinţei, ratele lunare eşalonîndu-se pe o perioadă de 12 luni. În prezent acestea sunt ocupate de Manu Carmen Asiza care deţine contract de închiriere din ianuarie 2000, Grigoraş Liliana Virginia care a închiriat-o în 2007, Hapa Anna ce are contract din 2002, Lazăr Mihai avînd contract din 2009, Furdui Petruţa cu contract din 2003 şi Hapa Aurica Monica avînd contract de închiriere din anul 2004.

Chirie de… 16 lei către Primărie
Primăria Făgăraş are în administrare 730 de locuinţe construite din fondurile statului. Făgărăşenii care locuiesc cu chirie contribuie la bugetul local, cu sume cuprinse între 16 lei şi 300 de lei lunar. Locuinţele sunt mai mereu ocupate, spune Gheorghe Lupu – şeful Compartimentului de Spaţiu Locativ din cadrul administraţiei publice. Asta nu înseamnă însă că nu sunt destui făgărăşeni care îşi depun cerere pentru a putea închiria un astfel de spaţiu locativ! ,,În fiecare primă marţi din lună, la ora 12.00, se întîlneşte comisia de locuinţe formată din reprezentanţi ai Primăriei şi ai Consiliului Local. Acolo se discută solicitările care s-au adunat la primărie. Cel care primeşte o locuinţă trebuie să vină cu acte doveditoare că nu are alt spaţiu în proprietate şi de asemenea trebuie să nu aibă datorii la Taxe şi Impozite. Odată primate, aceste locuinţe nu se subînchiriază. Ocazional Primăria mai scoate la concurs anumite locuinţe, dar numai după ce în prealabail chiriaşii lor îşi manifestă intenţia de a le cumpăra’’, explică Gheorghe Lupu.
Cele mai multe astfel de locuinţe se regăsesc în Combinat, la barăci, la vile şi în blocurile 3, 6 şi 12. Restul locuinţelor construite din fondurile statului sunt împrăştiate prin tot oraşul. (C. Cornilă)

>>

Milioane de beculeţe vor lumina Cetatea de sărbători

·        Primăria vrea să împodobească 3 brazi: unul în părculeţul din centrul oraşului, unul în curtea spitalului şi un altul în parcarea blocurilor ANL.
Ne apropiem cu paşi repezi de sărbătorile de iarnă! Dovadă stă faptul că în ultima perioadă angajaţii Primăriei au montat pe stîlpii din oraş ghirlandele luminoase. Ca şi în anul trecut şi în acest an aranjamentul instalaţiilor a căzut în sarcina muncitorilor primăriei, pentru că administraţia locală nu îşi permite financiar să angajeze o societate pentru acest lucru. Va colabora însă cu o firmă specializată numai pentru punerea în evidenţă a Cetăţii. ,,Surprinzător, anul trecut cînd am vrut să aloc o sumă mai mare pentru iluminatul de sărbători consilierii s-au opus, acum am observat că membrii Consiliului Local sunt cei care au solicitat să suplimentăm suma pentru achiziţia de ghirlande, aşa că vom cheltui un milliard pentru a cumpăra ornamente noi’’, a declarat edilul şef, Sorin Mănduc. Dacă oraşul va fi amenajat aproximativ la fel ca anul trecut, cu mici excepţii, Cetatea Făgăraşului va străluci în luna decembrie, mai ales că se ocupă de imaginea ei o firmă contractată de administraţia locală.
Marea diferenţă de anul acesta este că Primăria va împodobi trei brazi, şi nu unul ca pînă acum: un brad în parcul din fata Primăriei, unul în curtea spitalului şi un al treilea brad în parcarea blocurilor ANL (pentru că sunt blocurile cu cei mai mulţi copii din oraş).
>>

Un făgărăşean la concurs de skandenberg în SUA

Consiliul Local Făgăraş îl sprijină financiar pe Ioan Puşcaşu pentru a putea participa la Campionatul Mondial de Skandenberg din Statele Unite ale Americii! Făgărăşeanul de 31 de ani va primi 85 de milioane de lei vechi pentru a se deplasa în Nevada în perioada 4-12 decembrie 2010. Suma cuprinde cheltuielile cu viza, asigurările medicale, transportul, cazarea, taxele de înscriere în competiţie şi diurna. Anul acesta sportivului i s-au mai alocat încă 50 de milioane.
Ioan Cristian Puşcaşu este membru al Asociaţiei Romîne de Skandenberg ,,Braţ de Fier’’. A participat la Campionatul Naţional de Skandenberg de anul acesta, unde a obţinut locul I la ambele braţe la cateforia +100 kg. A devenit şi component al lotului naţional, cu drept de a reprezenta Romînia în competiţiile internaţionale de nivel european şi mondial. (C.C.)
>>

Cel mai mare Revelion din 2010 va fi al pensionarilor

Deja au început pregătirile pentru Revelion. Şi cei care par cei mai interesaţi de organizarea petrecerii pentru noaptea dintre ani sunt chiar pensionarii! Acum se fac înscrieri pentru lista cu participanţii la Revelionul Pensionarilor, unde un meniu nu costă mai mult de 65 de lei/persoană.
Ioan Lascu, preşedintele Partidului Pensionarilor şi al Protecţiei Sociale din Făgăraş spune că ,,după ce am organizat anul trecut un Revelion al Pensionarilor cu 400 de invitaţi, oamenii au vrut să îl repetăm şi în acest an. Am vorbit cu domnul Sebastian Grapă şi a fost de acord să ne pună la dispoziţie anul acesta două săli pentru petrecerea vîrstnicilor, şi cea de jos şi cea de la etaj. Vom avea la dispoziţie 700 de locuri’’.
La cele 700 de locuri puse la dispoziţia pensionarilor, cel mai mare Revelion din Făgăraş de anul acesta va fi cu siguranţă Revelionul Pensionarilor. Toţi cei interesaţi se pot înscrie pe liste la sediul PPPS din strada Republicii, nefiind obligatoriu să fie membri ai acestui partid.

Nunta de Aur în 13 noiembrie
Primăria Făgăraş şi Partidul Pensionarilor au stabilit ultimele detalii pentru Nunta de Aur. Cuplurile din oraşul nostru care au împlinit 50 de ani de căsătorie sunt invitate la o petrecere organizată pe banii municipalităţii, pentru al treilea an consecutiv. Nu înainte de a primi din mîna lui Sorin Mănduc un certificat care atestă că la 5 decenii de la căsătorie, oamenii au fost felicitaţi de primar. În 13 noiembrie, de la ora 16.00 la Casa Căsătortiilor se vor înmîna certificatele într-un cadru festiv, iar după acest moment cuplurile se vor îndrepta către Restaurantul Palace pentru petrecere.
Anul trecut peste 120 de cupluri au fost sărbătorite de Primăria Făgăraş. Primarul ştie că în multe alte localităţi din ţară se serbează 50 de ani de la căsătorie, iar lui i-a venit ideea să organizeze o Nuntă de Aur şi de la alţi primari, dar mai ales din suflet. Este al treilea an consecutiv în care se organizează această manifestare.
În Ţara Făgăraşului prima primărie care a instituit ,,regula’’ a fost Şinca Nouă, urmată apoi de administraţia locală din Viştea. (C.C.)


>>